Marea dezumflare a SCAPA – cantitatile lipsa in declaratii

Dupa cum spuneam aici a venit vremea sa explic de ce cred eu ca AIPROM nu comunica public rezultatele colectarii SCAPA, nici la solicitarea MADR/ANF. Dupa cum spuneam, ar parea ca atunci cand organizezi un sistem de colectare cu scop ecologic, cind colectezi 58% din totalul ambalajelor puse pe piata in 2012, ar trebui sa ai toate motivele de mindrie, comunicare si de receptionat aplauzele partenerilor, clientilor si ale societatii civile.

Eventual, ar trebui sa publici tot felul de planuri cum ajungi cit mai aproape de 100% si sa te asiguri ca niciun ambalaj potential contaminat al produsului tau ar ajunge necontrolat la un reciclator sau ar fi gestionat ilegal, ideal ar sa faci un parteneriat functional si cu efecte cu Autoritatea Nationala Fitosanitara si Garda de Mediu. In visele frumoase.

Sa continuam nemteste cu o scurta demonstratie matematica a hibelor colectarii si raportarii SCAPA, mai precis o demonstratie a incorectitudinii datelor care stau la baza declaratilor catre SCAPA si a celor care intra in calculul rezultatelor SCAPA.

Pentru inceput, iau rezultatele ultimului an din care detin date referitoare la colectarea SCAPA 2012:

1579,62 tone este totalul cantitatii DECLARATE ca puse pe piata de membri AIPROM/participanti la SCAPA:

– plastic 1008,62 tone

– hartie 565,82 tone

– metal 5,17 tone

Nu pare tocmai mult, si nu cu un impact important, dar sa vedem mai departe daca poate fi chiar asa.

775,52 tone este totalul cantitatii colectate de RIGK Romania prin SCAPA pentru membri AIPROM/participanti la SCAPA:

– plastic: 624,68 tone (61,9% din totalul pus pe piata)

– hartie: 150,84 tone (26,7% din totalul pus pe piata)

– metal: 0 kg (mai ales dupa povestea de aici) = 0%

Exceptand metalul, nu pare un procent tocmai mic pentru plastic, principalul material cu impact major. Ca exemplu, EcoRom Ambalaje, varianta romaneasca a Grune Punkt, isi propunea pentru anul 2012 un procent de recuperare de 58%. In acelasi an, SCAPA raporta la plastic 61,9% ca fiind colectate.

Regula lui „Garbage in, garbage out”:

  1. Date gresite de la membri AIPROM/participanti la SCAPA sunt consolidate in calculul rezultatelor SCAPA. De ce concluzia mea e ca membri AIPROM declara mult mai putine ambalaje decit pun pe piata in mod real?

Plec in acest calcul cu un tabel pus de AIPROM la dispozitia fermierilor si distribuitorilor de pesticide ca sa ii ajute sa calculeze mai usor cantitatile de deseuri provenite de la produsele de protectia plantelor.

greutati ambalaje pesticide

greutati ambalaje pesticide

Din experienta mea si a colegilor mei am observat ca ponderea importanta in colectare SCAPA o aveau ambalajele de 1 litru (0,1 kg/ bucata ambalaj), cele de 5 litri ( 0,27 kg) si cele de 20 litri (1,29 kg). Aceste ambalaje, in functie de tratamentul aplicat si de marimea fermei, ofera atit fermierului cit si distribuitorului optimul din punct de vedere al gestionarii stocului, al manipularii comenzilor si aplicarii produsului.

DSCN5358

Daca am include in calcul acesta ambalajele mici, ar insemna ca ar fi cantitati mai mici de produse de pesticide puse pe piata, dar mult mai mari cantitati de ambalaje si daca am include in calcul numai butoaie de 200 litri am avea mult mai multe pesticide pe piata la aceste cantitati declarate. Cu riscul de a parea superficial, abordez calculul viitor intr-o maniera poderata, eliminind extremele, alocand  45% din totalul vanzarilor de pesticide in ambalaje de 1 litru, 30% la ambalaje de 5 litri si 25% la ambalaje de 20 litri.

European Crop Protection Association ne propune aici un exercitiu de imaginatie vorbind despre un tratament de 1 litru la hectar, diluat in 200 litri de apa, vorbind de produse de ultima generatie, cu super performante. In realitate, in functie de tipul produsului si generatia sa, cantitatile de pesticide ( si implicit de amabalaje) sunt mai mari, deci si cantitatile de ambalaje cresc. Dar ne facem ca uitam de acest aspect si luam in calcul cea mai mica posibila cantitate, cea de 0,1kg de la ambalajul de 1 litru de pesticid, pentru un tratament cu un produs supermodern aplicat exact pe un hectar arabil, cum zice ECPA.

MADR publica aici suprafata agricola a Romaniei: 14615,1 mii hectare, in 2012.

Dupa ce alocam suprafete pentru fiecare tip de ambalaj, conform algoritmului convenit, si impartim la suprafata agricola, va rezulta un numar total de 5.854.947 bidoane puse pe piata, calculate tinind cont de cele de mai sus, respectiv 4.539k de 1 l, 1.1206 de 5l, 195k de 20l.

La final, rezulta ca folosim in Romania, in medie, 0,40 bidoane la hectar. In plus, consideram in mod exagerat ca jumatate din suprafata agricola nu este folosita, ca sa nu suparam. Inmultim 0,4  cu 2.

Cu toate acestea, conform declaratiilor oficiale ale membrilor AIPROM si MADR ar rezulta in agricultura romaneasca un consum de numai 0,8 bidoane de pesticid la hectar.

Suntem ponderati si luam in calcul de acum numai cel mai usor ambalaj, cel de 0,1 kg provenit de la ambalajul de 1 litru. Asa, ca sa fim modesti si precauti.

Ne mai facem ca uitam ca in horticultura si viticultura consumurile sunt de 4-8-10 ori mai mari decit la cultura mare. Nu ar trebui sa uitam ca aceste produse sunt fungicide, insecticide, erbicide, etc…, ca nu stau in acelasi ambalaj, deci ar fi nevoie de 3 ambalaje diferite pentru fiecare tratament la hectar. Nu ar trebui sa uitam si ca aceste tratamente nu sunt aplicate o singura data pe an, ci de mai multe ori, si nici ca ambalajele acestea nu sunt refolosibile.

Si tot nu iese la calcul declaratia membrilor AIPROM, nici daca mai punem 20% in plus de la diferenta de valoare de piata pe care membri AIPROM o declara atunci cind isi aloca doar 80% din piata. Ajungem la un rezultat final de 1 bidon per hectar lucrat. Daca bidonul asta ar fi cel de 1 litru, ar insemna 0,1 kg ambalaj de pesticid la hectar si depasim declaratiile membrilor.

  1. Inversam unghiul de abordare, tinind cont de rezultatele colectarii reale rezultate din SCAPA si extindem calculul hectar vs cantitate ambalaje pentru citeva ferme mari, cu cantitatile generate colectate de SCAPA si cu suprafete publice declarate, in anul 2012.
ferma generator deseu SCAPA cantitate colectata in SCAPA 2012 (kg) numar hectare ferma (ha) Medie kg ambalaj/ha
TCE Trei Brazi Braila 30040 55000 0,55
Interagro 12030 27000 0,45
AgroChirnogi 15840 10000 1,58
Agrogal 11170 5600 1,99
Agricom Borcea 5380 3000 1,79
Ceres 5418 1800 3,01

In ultima coloana, cea a greutatilor ambalajelor de pesticide la hectar se observa o fluctuatie semnificativa. In opinia mea, aceasta nu este datorata unor retete tehnologice diferite ci modului in care sunt gestionate ambalajele in cadrul fermelor si ce tipuri de alte ambaje, altele decit cele de la pesticide, au fost preluate de SCAPA la generatori.

Daca am imparti totusi datele din ultima coloana cu greutatea de 0,1 kg a unui ambalaj de 1 litru, folosita si in calculul de mai sus asa cum ni le furnizeaza AIPROM si le imagineaza aspirational ECPA, ar rezulta un consum per hectar incepand de la 4,5 ambalaje la Interagro la 30 de ambalaje per hectar la Ceres Mirosi. Sa eliminam iar statistic extremele, in folosul imaginii AIPROM.

Luam drept reper crucisatorul agriculturii romanesti in 2012 si mandria tehnologiei agricole, locul de pelerinaj al lumii bune a agriculturii romanesti si care, pina s-a transformat in AgriCost, a  purtat numele de TCE Trei Brazi. Aici se aplica tehnologii agricole corecte si a avut loc o gestiune destul de exacta a ambalajelor de pesticide. Valoarea de numai 0,55 kg de ambalaje de pesticide per hectar  e cu 550% mai mare decit decit cea rezultata din declaratiile membrilor AIPROM, evidentiata la punctul 1, desi este mult sub  media aritmetrica rezultata din tabel la alte ferme onorabile si cliente de seama a membrilor AIPROM. Cantitatea de ambalaje de pesticide rezultata in urma tratarii unui hectar se dovedeste a fi mai mare la TCE decit cum ne-ar face AIPROM sa credem. Ceva e iarasi in neregula in SCAPA la un calcul detaliat.

Ca lucrurile sa fie si mai neclare, in 2012 SCAPA a colectat aproximativ 60% din totalul ambalajelor puse pe piata de la o lista de sub 500 de generatori. Citi fermieri sunt in Romania? Daca ar colecta cantitati similare si de la restul fermierilor din Romania, de cite ori ar depasi SCAPA planul anual?

Toate acestea ma fac sa cred ca sunt mult mai mari cantitatile de ambalaje de pesticide in Romania decit cifrele declarate de membri AIPROM.

Cred ca aceasta stare ambigua intre ce membri AIPROM pune pe piata si ce colectam in mod real genereaza principalele motive ale AIPROM de a nu comunica datele referitoare la cantitatile de ambalaje puse pe piata din Romania precum nu comunica nici cantitatile colectate. Arat aici parte din motivele financiare care pot genera aceasta situatie.

Un important compromis cu mediul trecut cu vederea de Autoritatii National Fitosanitare care nu controleaza, de Fondul de Mediu care nu controleaza, cu ajutorul Garzii de Mediu care nu controleaza cu adevarat, cu ajutorul complicelui RIGK Romania care a preluat in 2008-2012 si alte ambalaje decit cele declarate oficial colectabile de catre SCAPA si care a facut alte activitati ilegale de care AIPROM are deja stiinta. Si e foarte posibil ca aceasta stare de fapt sa continue.

Cum voi continua si eu sa dezvalui formulele ascunse ale gestiunii ambalajelor de la pesticidele din Romania.

Anunțuri

4 gânduri despre „Marea dezumflare a SCAPA – cantitatile lipsa in declaratii

  1. Pingback: The Great Deflation of SCAPA – the shortfall in statements | Angry4Change

  2. Pingback: Guvernul vrea impozit special pentru produsele care combat daunatorii | deseurile din agricultura

  3. Pingback: Realitatea dintre realitate si declaratii oficiale ale AIPROM | deseurile din agricultura

  4. Pingback: Ambalajul periculos al subventiei APIA | deseurile din agricultura

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s